duminică, 23 iulie 2017

Despre tradiționalul...Eu te-am făcut, eu te omor


  • ,,E greu cu copiii! este o lespede apăsătoare pe mintea și inima părinților care gândesc așa, precum și pe mintea și inima copiilor lor. Părinții sunt veșnic nemulțumiți, iar copiii sunt înfricoșați și copleșiți de faptul că ei reprezintă sursa nefericirii părinților."
  • ,,Părinții care îmbrățișează această idee cu siguranță au asimilat-o în copilărie, de la proprii lor părinți. Apoi a venit societatea - rude, vecini, prieteni, colegi - care au spus și ei același lucru: E greu cu copiii!"
  • ,,Educarea este altceva decât dresarea."
  • ,,Nu, nu este deloc greu să crești copii. trebuie doar să ai inima deschisă. Trebuie să îi iubești și să lași să se manifeste acest sentiment în fiecare clipă, nu să-i iubești ,,teoretic" sau numai când sunt tăcuți și nemișcați. Trebuie să fii deasupra micilor lor toane, să fii deasupra teribilismelor lor și să fii deasupra și în afara modelului cultural care proclamă Cine are să-i trăiască, cine nu, să nu-și dorească!"
  • ,,Noi, părinții, construim și menținem un anumit tip de relație cu copilul nostru, un anumit climat, instituim anumite obiceiuri sau deprinderi. Tot noi suntem cei care putem schimba toate acestea, dacă vrem. Copiii nu au nicio putere. Doar adolescenții au la îndemână, unii, răzvrătirea. Dar chiar și atunci, tot părinții se află pe poziția de forță."
  • ,,Vrei să ai un copil foarte cuminte, ascultător, supus, docil, care să-ți știe de frică? Sau vrei să ai un copil pe care să-l înveți să-și croiască visuri, să îndrăznească, să se exprime, să se afirme?"
  • ,,Părinții tiranici - știu cel mai bine cum se crește un copil; este vorba despre cei care nu admit că fiii sau fiicele lor pot avea alte idei decât ei sau, dacă totuși admit aceste diferențe, consideră că ceea ce simt copiii lor, nu contează."
  • ,,Părinții cu inima deschisă îi ajută pe copii să crească, să se descopere, să trăiască viața în toată splendoarea și măreția ei. Sunt mereu zâmbitori; vorbesc blând și cu căldură, sunt mereu tineri. Niciodată nu spun că le-ar fi copiii o povară sau că se sacrifică pentru ei."
  • ,,O a treia categorie de părinți, cu adevărat specială, îi cuprinde pe aceia care, în momentele decisive, au tăria, iluminarea, înțelepciunea de a face un pas înapoi și de a le da copiilor lor libertate de mișcare, de decizie, de acțiune, în pofida faptului că ei, părinții, au cu totul alte convingeri, credințe, concepții."
  • ,,Așadar, alege ce fel de părinte vrei să fii: unul despotic, excesiv de autoritar, pentru care nu contează ce vrea, ce spune, ce gândește copilul? Sau unul care ține cont în primul rând de înclinațiile și particularitățile copilului și îl ajută să se descopere și să se împlinească."
  • ,,Tu, ca părinte, ești unicul răspunzător de ceea ce devine copilul tău."
  • ,,Ai un copil echilibrat, încrezător în sine, vesel, iubitor? Tu l-ai modelat. Ai un copil speriat, trist, nemulțumit? Și care se simte mereu pierdut în lumea asta mare? Tu l-ai modelat!"
  • ,,Modelele de educație pe care le știi - pune-le mereu sub semnul întrebării atâta timp cât aplicarea lor te ține departe de copilul tău."
  • ,,Cine este copilul tău? Este exact persoana pe care ai creat-o tu, împreună cu celălalt părinte, prin atmosfera pe care ați avut-o în casă, prin felul în care i-ați vorbit, prin ceea ce ați spus, dar și prin ceea ce nu ați spus."
  • ,,Dragi părinți, fiți conștienți mereu că tot ceea ce definește comportamentul, starea fizică și psihică a copilului vostru este conform modelului pe care îl oferiți. Dacă nu vă place ce vedeți la copilul vostru, corectați modelul."
  • ,,Cum îl înveți pe copil să fie politicos cu ceilalți și să-și exprime personalitatea fără a leza pe nimeni? Prin exemplul personal și prin explicații date la momentul oportun."
  • ,,Fugind cu lașitate de la locul faptei, nu a făcut decât să ofere un model greșit de comportament propriului copil, să arate că a tratat un alt copil ca pe un obiect sau ca pe un animal față de care nu are nicio responsabilitate și să ignore un prilej foarte important de formare a caracterului propriei fiice." (Vezi un exemplu greșit de comportament în cazul violenței între copii la pagina 51!)
  • Era de datoria tatălui copilului (care a agresat un alt copil) să intervină și: 1. să-i ceară scuze fetiței și tatălui ei; 2. să-i pună fetiței șepcuța pe cap (să îndrepte greșeala); 3. să-i explice propriului copil că acesta este un comportament inacceptabil și să-i demonstreze cum trebuie să procedeze în urma unei greșeli.
  • ,,Cum își înfricoșează părinții copii? Prin gesturi, prin cuvinte, prin ton."
  • ,,Agresivitatea fizică - începând cu ridicarea mâinii în semn de avertizare și terminând cu trasul de urechi, scuturarea copilului și bătaia."
  • ,,Agresivitatea psihică este la fel de rea ca și cea fizică. Poate uneori e chiar mai distructivă. Dacă, să zicem, de bătaie te poți feri, fugind, cum să te ferești de amenințarea mamei că se sinucide dacă cumva nu te măriți cu cel pe care ți l-a ales ea?"
  • ,,La fel ca și tine, copilul tău este o ființă liberă. Respectă-i libertatea!"
  • ,,Copilul tău nu este un apendice al personalității tale. Între tine și copilul tău nu trebuie să existe relații de subordonare, ci de iubire."
  • ,,Copilul tău este creatorul propriului său drum în viață."
  • ,,Nu poți trăi în locul copilului tău. Nu transfera visurile și dorințele tale asupra copilului tău. El este o altă ființă, cu propriile-i visuri și dorințe."
  • ,,Niciun copil nu merită și nu trebuie să fie jignit, umilit de către părinții săi."
  • ,,Învață-l că nu există probleme de nerezolvat, că orice problemă are o soluție. Și că tu îi ești alături și îl ajuți, indiferent de ce se întâmplă."
  • ,,Începe prin a folosi cât mai puțin - și cel mai bine ar fi deloc - cuvântul AOLEU! Acest cuvânt anunță întotdeauna ceva rău. Induce o emoție negativă, o spaimă. Renunță la el."

15 comentarii:

  1. Interesante și utile părinților. Mulțumim!

    RăspundețiȘtergere
  2. AM citit chiar cu nerbadare aceste randuri..Adevarul este ca si mie imi este putin teama de cum imi voi creste fetita,cum o voi modela-asa cum scrie mai sus.Sunt de acord ca suntem raspunzatori de cum devine ca si om,la maturitate,copilul nostru..de asta ma tem...Sper sa putem depasi cu bine fiecare obstacol...
    Multumim pentru articol..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, asa e! E nevoie de rabdare, intelegere, nu doar de iubire.

      Ștergere
  3. Foarte interesant, dar mai ales foarte corect!
    Multumim de recomandare!
    O saptamana excelenta sa ai!

    RăspundețiȘtergere
  4. Daca ar avea toti atentia macar spre astfel de sfaturi...ce societate sanatoasa ar fi si in tara!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din pacate, asa am crescut, asa ne-au modelat parintii. Desi nu ne-a placut tratamentul, il aplicam copiilor nostri (mai mult sau mai putin). Se adauga la ,,modelul" cultural si stresul de zi cu zi. Nimeni insa nu constientizeaza urmarile unui astfel de comportament. Alteori se cade in cealalta extrema, a parenting-ului neconditionat...

      Ștergere
  5. interesantă postare ! felicitări !
    ştii, cândva au venit la noi, la casa unde ne-am mutat, la ţară, sora mea cu soţul şi copiii lor - avem doi nepoţi minunaţi care acum sunt mari - şi la un moment dat, nepoţica a descoperit că la noi frazele pe care le adresam lor începeau cu ''NU'': ''Nu pune mâna acolo !'', ''Nu te juca cu bibeloul că se sparge'', etc...
    am rămas surprinsă şi, gândindu-mă bine, mi-am dat seama că mie mi se părea firesc să folosesc acele cuvinte pentru că şi eu fusesem crescută aşa.... sora mea a procedat bine, i-a lăsat liberi de a descoperi utilitatea gesturilor şi obiectelor fără a folosi acel ''NU''... acesta a fost un mic exemplu !
    pupic !

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu stiu de unde provine aceasta pasiune a romanilor pentru bibelouri, mileuri si camere bune in care se intra de doua ori pe an, la curatenie si la o vizita pripita a unui musafir.

    RăspundețiȘtergere
  7. Inevitabil, in comunicare folosim sabloane. Cred ca am zis de multe ori ,,E greu cu copiii !" Apoi, am inceput sa si cred asta ca sa ma dau important...
    P.S. De un timp caut sa evit sablonul "Ce sa-i faci ?"; dar, in special sa nu spun "N-ai ce-i face !"

    RăspundețiȘtergere
  8. Da, sunt sigura ca mi-ar placea sa am si sa citesc cartea. Utila :)

    RăspundețiȘtergere